 |
 |
 |
OBSERVAŢII PRIVIND MODIFICAREA LEGII 303/2004 PRIVIND STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR ŞI A LEGII 304/2004 PRIVIND ORGANIZAREA JUDICIARĂPromovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Descarcă documentele integrale:
A numi sau a promova un magistrat în condiţiile art. 125 alin. 2 din Constituţie, respectiv art. 30 alin. 4 şi art. 35 lit. b şi c din Legea 317/2004, art. 31 alin. 1, art. 43 alin. 1 şi 2 şi art. 48 alin. 1 din Legea 303/2004 înseamnă a da semnificaţie juridică examenului susţinut de candidat, prerogativele Consiliului Superior al Magistraturii fiind exterioare şi ulterioare acestui fapt, având ca efect validarea rezultatelor respectivelor examene prin validare. Cu alte cuvinte, Consiliul Superior al Magistraturii organizează desfăşurarea concursurilor sau examenelor în toată gama elementelor care le compun (art. 36 alin. 1 lit. b, c, d, e şi f din Legea 317/2004, art. 43, art. 48 alin. 5, 6, 7, 8 şi 9 din Legea 303/2004), fără a putea numi direct un judecător sau procuror, în afara examenului de admitere susţinut de candidaţi, neavând atribuţii de examinator în materie. În consecinţă, la finalizarea acestor proceduri prevăzute de lege, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine doar atributul de a emite hotărârea prin care cel admis sau promovat în urma concursului este numit în funcţie, atribuţiile sale fiind circumscrise organizării procedurilor şi validării rezultatelor. A proceda altfel, prin implicarea sa directă în examinarea candidaţilor înseamnă a expune absolut cariera magistratului controlului Consiliului Superior al Magistraturii devenit prin cumul atât evaluator, cât şi finalizator al procedurilor demarate tot de acest organism, separaţie statuată prin lege tocmai pentru a garanta obiectivitatea evaluării candidaţilor. Tot astfel, nu se poate trece bariera legală care a consacrat Consiliul Superior al Magistraturii ca organism care asigură garanţiile privind evoluţia profesională şi de administrare a sistemului judiciar, prin transformarea lui în comisie de examinare directă a cunoştinţelor profesionale a candidaţilor, mai ales că cei supuşi examinării sunt judecători cu grad profesional superior unei părţi ai membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fără a mai adăuga componenţa civilă şi politică a acestui organism. Acesta fiind sistemul legal consacrat privind admiterea în magistratură şi de promovare, este nefiresc ca promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să fie supusă absolut jurisdicţiei Consiliului Superior al Magistraturii, atât în privinţa evaluării pregătirii profesionale, cât şi cu privire la aspecte deontologice, iar raportul emis de comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale, constituite la nivelul Î.C.C.J., să aibă un efect consultativ, ca, de altfel, şi raportul emis de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, diluând astfel nepermis autoritatea profesională exprimată de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe de altă parte, aceste două categorii de acte rămân distincte în viziunea proiectului de lege şi, cu toată greutatea dată de organismele care le-au întocmit, ele îşi păstrează doar un caracter facultativ. Candidatul este, în viziunea acestei legi, supus unei duble proceduri evaluatorii. O procedură desfăşurată în faţa comisiei de evaluare şi verificare a pregătirii personale constituită la nivelul secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care a fost depusă candidatura, dublată de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care se pronunţă asupra rezultatelor evaluării, prin recomandarea motivată asupra candidatului; procedură derulată în faţa Consiliului Superior al Magistraturii care reia audierea candidatului, punând în discuţie şi aspecte relevate de actele emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv elemente deontologice. Or, dublarea acestei proceduri în detrimentul poziţiei exprimate de specialişti în domeniu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ignoră autoritatea profesională a celui mai înalt for judecătoresc care s-a pronunţat asupra candidaţilor, lăsând, peste rapoartele şi recomandările emise, posibilitatea de a se infirma o candidatură reţinută ca dezirabilă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai mult, se pun în discuţie aspecte consemnate în documentele emise de comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale şi de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, lucru exclus raţional şi logic, dată fiind poziţia profesională a acestora în ierarhia sistemului judiciar. Tot astfel, interviul pe teme deontologice, care extinde interviul susţinut în faţa comisiei de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu se justifică nici măcar formal, din moment ce raportul anual de evaluare a candidatului include şi o determinare deontologică a conduitei candidatului făcută de comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale a cărei membri au fost desemnaţi tot de Consiliul Superior al Magistraturii. Prevederile referitoare la opinia majoritară a colegilor din rândul cărora provine candidatul exced oricăror proceduri reglementate de lege în privinţa carierei magistratului, neputând fi translate colectiv elemente ce ţin de pregătirea şi individualitatea persoanei candidatului, iar revenirea la practicile dependenţei evoluţiei profesionale de subiectivismul colectiv în toată gama manifestărilor sale ridicată la rang de criteriu de promovare nu reprezintă o garanţie reală şi efectivă, ci un regres absolut. Prezenţa psihologului vizat în art. 523 este o inovaţie discriminatorie care nu poate fi statuată în promovarea ierarhică profesională, câtă vreme ea nu este prevăzută nici pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi nici pentru restul sistemului judiciar, cu excepţia funcţiilor de conducere ocupate prin concurs, dată fiind împrejurarea că atribuţiile acestora se extind, înglobând, pe lângă activitatea de judecată, şi competenţe manageriale. În aceste condiţii, supunem atenţiei dumneavoastră următoarea procedură de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
[...]
Descarcă documentele integrale:
|
